RAMONA MÜLLER
















Paralele îmbrățișate

trupul meu sfâșiat
bucată cu bucată
gladiator rănit
răstoarnă clepsidre
pe neașteptate

dune de timp
își pierd în noi nisipul

atâta vânt
și câtă singurătate
în îmbrățișarea noastră

triste poeme mor
pe eșafodul zgâriat de rime
se miră și coralii
din Orientul
tăcerilor sacrale

învăț mersul înapoi
în altă emisferă
cu reflexii de zbor

am fost cândva
pasăre în migrație


Matrița unui vechi ADIO

pe străzile unde
corbii adună întunericul
îmi cumperi neliniștea

gust lumina cu vârful limbii
când la marginea dealurilor
zorii prepară cocktailul dimineții

fiecare deget atinge
același ruginit adio

peste mii de întâmplări
buza de sus mușcă
din ploaia ultimei duminici

nu locuiește nimeni
în iarna ochilor mei

doar literele prinse de subțiori
țes vraja sărutului peregrin


O altă primă vară

Între două pleoape ale insomniei
îngerii îmi măsoară
altitudinea Golgotei,
unde Absolutul Primăverii
leagănă mugurii indeciși.

Risipa timpului scrisă
pe abscisa unui bob de lumină,
împletește trifoiul dantelat
în liane sfârșite spre nori.

Din slovele mele,
la fel de firesc ca și violetul
cresc pentru anotimpul feminității
pântece de versuri.

Ia-mă de mână și hai
să îmbrățișăm veșnicia
cu miros de ghiocei.

Testamentul primăverii

De-ar fi să-mi împletești
rădăcinile trupului
mi-ai dezlipi neliniștea
încarnată de tristeți.

La marginea cuvintelor
aș pune amanet
zborul plămădit
în catedrala așteptării.

Lasă-mi testament viața ta,
ceva mai mult din tine,
să te trăiesc promisă
primăverii,
nebunia partiturii cu săruturi!



ParnasXXIRamona Müller: "Viața este pasiunea mea!” - sub acest motto trăiesc, iubesc și scriu.  Ca și în cazul altor scriitori, dragostea față de vers s-a declanșat de la o vârstă fragedă. În adolescență, în peregrinările mele prin îndrăgitul Crâng al buzoienilor, lăsam pe trunchiurile copacilor poezii pentru îndrăgostiți. Consider că există un timp dat de Dumnezeu pentru toate. Important, este după opinia mea, să vibrăm. Poezia, trăită prin divin, mi-a schimbat total structura interioară și destinul. Vibrațiile creeză emoția, iar Cuvintele sunt emoții vii. Așadar, vă invit să trăim Cuvintele și să fim Oameni!

Citiți aici prezentarea volumului de poezie publicat în anul 2018 de poeta Ramona Müller la editura Libris Editorial: Dumnezeu în vocativ




Copyright © 2017 Ramona Müller
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.



Un produs Blogger.