RALUCA REINERTH

Poet contemporan











47/ 14 25 57 & cifre

fumul trece de la 47 la
48 prin apartamentul cu pereți de hârtie
afumând faianța vecinului

trebuie să expirăm pe geam să
vorbim prin semne
1000 de rotații pe minut o
trezesc pe vecina în ora de liniște și
ține să tropăie să
știm
ce nedreptate i-am făcut

ai grijă nu
dansa prea tare nu
trânti obiecte nu
geme
chiar dacă te-ai împiedicat de inima mea

nu vrem să trezim vecinii cu
ce-mi torni în pahar

we're two feet above


47/ 16 8 clar 34 înțelegi

te întreb dacă
îmi dai voie să scriu pe masa din bucătărie
tu spui nu deși
ți-am umplut-o de semnături și
versuri triste și
amprente și
umbre de creion B2 în trecut

încă nu știu dacă
ți-ai ascuns afecțiunea în sau sub
borcanul de nutella -
în câteva zile
voi curăța ce a mai rămas în el
cu un colț de pâine
și voi pleca

în câteva zile aștept să mă suni să întrebi
dacă poți șterge ce am mâzgălit prin bucătărie


47/  să numeri cuvintele

eman singurătate pe
strada asta cu nume de munți pe
care-mi târăsc umbra
și scriu despre luna care n-a răsărit încă
și despre părul meu nespălat care
nu stă aiurea
și despre netflix and chill cu o
cană de ceai

ioana îmi scrie pe facebook
ioana are nevoie de mine de
prietena ei cu care împarte piscina noaptea
netflix and chill în camera mea e lumină
roșie
mă pătrunde
ochii mei văd pe întuneric
mâinile tale care se apropie să mângâie
47 și pereți ruginiți care scârțâie
tavan care scârțâie
geamul meu termopan care
scâr-țâ-ie
te apropii în vis-ez cu ochii deschiși
retezatul din piscină
perseidele pe care nu le-am văzut
o noapte pe an nu iubesc ploaia
ioana is typing
everyone is typing, dar tehnologia e importantă tehnologia e importantă teh…

în mintea mea pereții scârție și-ți aud vocea
îmi pășești prin suflet ca un
mim anonim cu care împarți cafeaua
pe o stradă din paris
ca o umbră la fel de rătăcitoare pe zidurile
celorlalte case de pe strada cu nume de munți
care mă STRIGĂ
când vii
pașii tăi se simt apăsați
pe tâmplele mele
adorm scufundată în inconștientul tău plin
de pisici negre și clauni și
filmele de groază care nu te bântuie de când aveai 13 ani
toate numele pe care mă chemi, baby
răsună șoptit

no, I don’t need sex
I need you
I need netflix and chill holding you
te prefer cănii de ceai fierbinte
îmi ard papilele și sufletul ca o bucată de hârtie
reconstruită
te expir ca să-mi aduc aminte de tine
și arunc ultimul fum la coșul de gunoi


ScriitorRaluca Reinerth (9 august 1998): este absolventă a Colegiului Național „Iancu de Hunedoara”, în prezent studentă la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Psihologie. A debutat în revista Ardealul literar și a fost publicată în revistele Discobolul și Familia. A participat la întâlnirile cenaclului literar hunedorean ”Victor Isaac” și la diferite evenimente culturale: Colocviile tinerilor scriitori (Alba Iulia) sau blitzshow (București).


Copyright © 2017 Raluca Reinerth
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.




2 comentarii:

Un produs Blogger.