Claudia Bota – Invitație în Labirintul iubirii

Labirintul iubirii

În centrul vieții se află sinele Tău neîntinat

Arătându-mi calea dreaptă pe care să o străbat,

Albul iubirii pătrunde-n zilele vieții netulburat

Lumina parcurge eternitatea veacului îndepătat.

Misterele vieții ne duc spre limita transfigurării

Rugăciunea poartă pe om în viață la ora chemării,

Biruința drumului bun e călăuză spre a fi urmat,

Iisus te veghează din centrul labirintului neîncetat.

Tezeu a coborât în lume învingând Minotaurul,

Însă Dumnezeu s-a făcut Om și a biruit diavolul.

Spălându-ne rănile a vindecat trupul neputincios,

Parfumul nardului revărsă harul Său atât de luminos. 

În centrul labirintului Iisus Pantocrator binecuvintează,

Iar mâna Sa dreaptă spre tine cu putere Își îndreaptă

Așteaptând să scoată din labirint pe cel ce vrea să iasă

Din a iubirii cale în inimi cu sete prin vene Ți-o pulsează!

Între sentimente si trăire divină

Cu o educație complexă - de la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice, până la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Claudiei Bota am putea spune că nimic din ceea ce e omenesc nu îi e străin. Iar dacă mai adăugăm un Master în Consilierea în managementul carierei în domeniul profesional şi tehnic și până la publicații literare în Lumină lină (New York, SUA), Clipa (SUA), Jurnalul Bucureştiului, Singur (Târgovişte), ProLitera (Germania), Confluenţe Literare (Bucureşti), ş.a. (George Roca, Rexlibris Media Group, Sydney, 7 ianuarie 2017), Radio Metafora( Montreal / Canada),  Confluențe Literare, Proiectul e-Creator, Taifas literar, revistă de scrieri şi opinii literare (Constanța), Constelații diamantine etc,etc, am putea spune ca destinul ei literar e lămurit. Labirintul iubirii este un amestec fericit de sentimente controlate poetic, de patriotism nedisimulat și emoții copleșitoare. Volumul nu este eterogen, trăirile au fost scrise în decursul timpului. Autoarea nu are  preferințe pentru subiecte ci numai porniri lămurite.

Dumnezeu este altă latură a poemelor sale, așa încât exclamă:

”Rup pieptul de atâta iubire

 Căci inima din mine se lasă,

 Îndatorată doar pentru Tine.”

Am putea spune că universul poetic al autoarei este divers și tot așa despre mijloacele poetice:

”Ce-i cerul, ce-i pământul?

 Ce-i glasul care din cer s-a pogorât?”

Iată cum întrebările, uneori retorice, abundă ca și cum trăirile  ar fi doar o copilărie asumată.

Pe alocuri didactică (poeta e profesoară de religie) poemele ei sunt trăiri, provocări poetice, mirări în fața miracolelor divine:

”Nu lăsa gândurile să te copleșească!

 Nici ca visele să nu mai crească,

 Nici durerea să te încolțească,

 Nici ca zborul tău să se frângă

 Nici iubirea ta ca să se stingă.”

Ce va fi de acum încolo, vom vedea. Deocamdată discursul poetic generează  trăiri care ni le dăruiește cu generozitate.

Oriunde plecați luați aceasta carte cu dvs. Avem nevoie de Dumnezeu și de autoarea Claudia Bota.

(prefața la volumul Labirintul iubirii, semnată de George Terziu – editor și lector).

Citește mai multe versuri semnate Claudia Bota aici: Claudia Bota