MIHAELA MERAVEI

Poet constantean














la vârsta mea

la vârsta mea pot fi orice îmi imaginez
pot fi o pasăre mică și rară
dintr-acelea care nu migrează spre țările calde
fiindu-i de ajuns propria Țară de foc
pot fi un copac pe care pasărea să se așeze și să cânte
Ballade pour Adeline pot fi Roata Eye
să mă învârt prin gândurile oamenilor treziți
cu dimineața pe umeri și care umblă agnostici
căutând o fisură în burta cerului pe unde
să se poată strecura
poeții cu arsenalul lor de cuvinte vrăjite sau
de ce nu pot fi femeie că tot umblu
de-a lungul și latul vieții
cu un copil de mână și un top de rugăciuni sub aripă
numai poet să nu credeți că aș putea fi


pasărea din colivia de sticlă

trăia într-o casă închisă în loc de gratii ferestre
pasăre cu aripi dezlegate
săruta în fiecare dimineață lumea de dincolo până când
buzele-i desenau pe sticla transpirată de jalea din exterior
o inimă din care se prelingeau mărgăritare
când soarele se ridica cât o palmă deasupra pământului
prin inimă-i intrau biciuite cuvintele
lumea privea cu mâna streașină la ochi în interiorul coliviei
și mai adânc
în interiorul ei nu se temea
nici-o zi nu avea de ascuns din mușuroiul de anotimpuri
sufletul despuiat de toate pieile stătea în razele de aur
depănând viața fir cu fi la ralanti
tot ceea ce era ea în sinele complex
culorile acelea minunate care i se revărsaseră
prin burice în aripi se oglindeau în exterior
multicoloră auroră a unui vis boreal și parcă
toți oamenii care trăgeau cu ochiul în intimitatea ei
murmurând cuvinte de milă uimire ori blestem
se transformau în stele colorate
acum o perdea de lumini îi acoperea casa sufletului
nici ea și nici oamenii nu mai știau dacă
înlăuntru ei este în afară sau dacă
aceia din afară au devenit un înlăuntru pentru ea
lumea se modifica funcție de propriile gânduri
funcție de pasărea aceea cu aripi curcubeu
neîncarcerată vreodată într-o colivie de sticlă


în partea ta stângă

se întâmplă uneori ca cineva să-ți deschidă
fără să te aștepți robinetul cu sentimente
atât de tare încât șuvoiul să te ia pe sus
precum un gheizer emoțiile să te ridice în al nouălea cer
miști neputincios din pleoape
incapabil să mai știi care este capătul lacrimii
și unde începe fluviul de lumină
te zbați să-ți menții capul la suprafață
și să respiri nu din matusalemicul Kilimanjaro al plămânilor
din pântec acolo unde se întâmplă
Centru Universului

brusc robinetul se închide
și cazi din acel vârf de lance
din acea coloană de trăiri în realitatea înecată
și ea de prea mult sentimentalism

te renegi ca să-ți menții respirația
cămașa de forță te ștrangulează
nu mai simți arsura lacrimii nici gustul amărui al apei de ploaie
o stare halucinantă de imponderabilitate
un întuneric lipicios care te înșfacă de beregată și…
țiuie…
țiuie a lipsă de oameni și iubire
țiuie a gol lumina în partea ta stângă

Volume de poezie


mi-am scris numele pe tălpi

și am plecat în călătoria mea inițiatică
așa, cu numele scris pe tălpi
surdă la prăbuşirea
spicelor prin lanurile conștiinței
să văd unde s-a născut acest strigăt prelung
cât trupul meu
adânc înfipt în sufletul alb ca versul
cioplit din umbre de nori care mi-au lăsat
urme de cometă
pe chip

pentru a supraviețui mi-am dat voie să mor
dar nu de tot
numai atât cât pentru zilele fără
soare și păsări și copii chiuind
numai așa mi-am putut lua naşterea de la capăt
cu aceeaşi mamă sfântă de mână
dar un alt cer deasupra-mi
și o poezie picurată dintr-o coroană de spini
înfiptă vremelnic pe fruntea celorlalte vieți


arca lui Noe reinterpretată

dimineața ca-ntr-o poveste pe umăr
o ciocârlie cu glas roş aroma unui zâmbet pe obraz
iubesc clipa asta
de fiecare dată cu o viață mai mult
în sufletul meu locuiesc
câteva perechi de suflete
sufletul ierbii cu sufletul căprioare
al timpului cu al omului cu masca de fier
sufletul dorului cu sufletul lui Dumnezeu
între ele o palmă de cer
şi o inimă ca o cruce din lemn gofer
să le poarte pe ape


Scriitor Constanta
Mihaela Meravei (n. 30 aprilie 1967, în Constanța) este absolventă a Universității ”Transilvania”- Brașov, Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor, secția ”Materiale și Defectoscopie”, promoția 2001. Locuiește în Constanța.

A publicat primele creații în revista Tomis, la rubrica Cenaclului Ovidius, unde era membră, dar a debutat cu primele poezii, în aprilie 2012, în nr. 8 al Revistei de Cultură și Artă Nomen Artis. Editorial a debutat în același an – 2012 - cu volumul de versuri Viața pe verticală (editura InfoRapArt). A publicat (poezie, proză, recenzii de carte) în numeroase reviste literare de prestigiu: Ex Ponto, Agora, InterArtes; Oglinda Literară, LitArt, Plumb, Boema, Vatra Veche, Spații culturale, Litera 13, Emel, Nomen Artis, Armonii Culturale, Sintagme Literare, etc.

Este prezentă în volume colective cum ar fi:

Cartea a treia. Poezii a Cenaclului Lira21 (edituraArtBook 2012), Pe strada inimii, cuvântul (editura InfoRapArt 2012), Romeo și Julieta Mizil (editura LVS Crepuscul - 2012 și editura RBA Media – 2013), antologia literară a Clubului artelor Solteris Mangalia (editura Ex Ponto, Constanța, 2012, sub egida U.S.R, Filiala Dobrogea), Însemnele unei tăceri și Harpa de argint (editura Rovimed Publishers, 2012, Bacău), Infinitul Iubirii (editura Măiastra, Tg. Jiu, 2013),  Antologia Scriitorilor Români contemporani din întreaga lume Starpress, 2013 (editura Fortuna, 2013, Rm. Vâlcea), Simplitatea risipirii (editura Ex Ponto, 2015), Urme (editura Mar, 2016), Ovidiu, două milenii de neuitare (editura NeXT book, 2017).

A fost distinsă cu mai multe premii literare dintre care amintim:

Mențiune la categoria poezie și Mențiune specială la cea de proză scurtă la Concursul internațional de poezie și proză ”Sarpress”, 2012,  Premiul II la Concursul de creație literară “Visul” ediția a șaptea, 2012, Premiu “George Ranetti” la poezie, ediția a șaptea, 2013, Premiul ”Arthur Porumboiu” pentru poezie, pentru volumul Duminica păpădie (editura ExPonto 2015), Premiul II pentru volum de poezie la Festivalul de Literatură și Floclor ”Armonii de primăvară”, volumul Cinci degete (editura Ex Ponto, 2017), Vișeul de Sus, mai 2017, Premiul special al juriului pentru volum de poezie la Festivalul de Poezie Religioasă ”CREDO”, Mănăstirea Lăpușa, august 2017, volumul Cinci degete (editura Ex ponto, 2017) și Semantica luminii (editura Ex Ponto, 2016). Este membră a juriului în mai multe concursuri literare.

Volume publicate:

Viața pe verticală (editura InfoRapArt, 2012)
Simțuri elementare (editura Metafora, iulie 2013)
Cu inima lipită de fereastră (editura InfoRapArt, 2014)
Duminica păpădiei (editura Ex Ponto, 2015)
Semantica Luminii (editura Ex Ponto, 2016)
Cinci degete (editura Ex Ponto, 2017)

Copyright © 2017 Mihaela Meravei
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.



Niciun comentariu

Un produs Blogger.