LUCIA BRAINSTORM
***
Anii mei se scurg,
dispar tot printre rânduri,
fără remușcări
răsfoiesc printre ei.
Și mă regăsesc cea care mereu
se pregătea de urmări.
Știam, puțini vor fi aceia
ce vor avea de înțeles,
alegerile, urmările, trăirile
din viața mea.
Am învățat că timpul nu are răbdare,
am învățat nimic să nu regret,
alergând din urma timpului ca fiecare
alergam miraculos, discret.
Până am ajuns să înțeleg
că am ceea ce fac,
iar ce iubesc mă reprezintă.
Așa l-am întîlnit pe EL,
bărbatul ce a ales ca viața lui
să o împartă cu scena mea.
Oferindu-mi răspunsuri
la propriile întrebări.
Odată cu el am învățat ce înseamnă
DRAGOSTEA
şi că devii puternică,
doar atunci când ești iubită.
Fără prea multe promisiuni.
dispar tot printre rânduri,
fără remușcări
răsfoiesc printre ei.
Și mă regăsesc cea care mereu
se pregătea de urmări.
Știam, puțini vor fi aceia
ce vor avea de înțeles,
alegerile, urmările, trăirile
din viața mea.
Am învățat că timpul nu are răbdare,
am învățat nimic să nu regret,
alergând din urma timpului ca fiecare
alergam miraculos, discret.
Până am ajuns să înțeleg
că am ceea ce fac,
iar ce iubesc mă reprezintă.
Așa l-am întîlnit pe EL,
bărbatul ce a ales ca viața lui
să o împartă cu scena mea.
Oferindu-mi răspunsuri
la propriile întrebări.
Odată cu el am învățat ce înseamnă
DRAGOSTEA
şi că devii puternică,
doar atunci când ești iubită.
Fără prea multe promisiuni.
***
Stergem fotografii
cu speranța că odată cu ele ștergem și oameni.
Doar că mintea nu e nici hârtie și nici tablă.
Atunci omul devine o destinație
spre care nu mai vrei să mergi,
și te tot întrebi
poate e prea cald acolo,
sau poate e prea frig.
cu speranța că odată cu ele ștergem și oameni.
Doar că mintea nu e nici hârtie și nici tablă.
Atunci omul devine o destinație
spre care nu mai vrei să mergi,
și te tot întrebi
poate e prea cald acolo,
sau poate e prea frig.
***
Femei, femei..
De ce voi luptați
Pentru oamenii,
Ce vă provoacă arsuri?
Trist, mă întrebă el
din pat.
Țineți la ei?
Vă frigeți și iar iubiți..
Dar nu v-ati întrebat,
oare de ce?
Ce doriți să regăsiți?
Frumosul ce a fost cândva?
Nu cred că asta va ajuta.
Mai bine mergeți înainte,
Lăsând trecutul în trecut,
Fără de ai purta aminte..!
De ce voi luptați
Pentru oamenii,
Ce vă provoacă arsuri?
Trist, mă întrebă el
din pat.
Țineți la ei?
Vă frigeți și iar iubiți..
Dar nu v-ati întrebat,
oare de ce?
Ce doriți să regăsiți?
Frumosul ce a fost cândva?
Nu cred că asta va ajuta.
Mai bine mergeți înainte,
Lăsând trecutul în trecut,
Fără de ai purta aminte..!
Lucia Brainstorm: O femeie când e
fericită cu adevărat, nu strigă cu glas tare! Iar când cade cu atât mai mult
strânge din dinți și își spune că toate îi v-or reuși, iar oamenilor le ascunde
orice tristețe!
Mă numesc Lucia Ciobanu. Sunt născută la data de 7 septembrie, anul 1996. Mult cunoscutul pseudonim Brainstorm
mă urmează deja de 6 ani și e ceva care mă caracterizează perfect. Acum face
parte din mine și nu cred că aș putea renunța la el vreodată.
Volume publicate:
Dezbracă-mă de griji și dor (poezie, decembrie 2016)
Cine ești?
(roman, aprilie 2017)
Blog personal: CONFESIUNILE UNEI
FEMEI - love, adventure, intimacy, work
Pagina de facebook: Confesiunile unei
femei
Copyright © 2017 Lucia Ciobanu Brainstorm
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă
numai cu acordul autorului.
Postări
Leave a Comment