CORINA SAVU


CORINA SAVU













Miros de uitare

Mi-am ascuțit gândurile,
mi-am ascuns sentimentele
mi-am pictat lacrima-n negru
și-am așteptat...
și l-am chemat...
Și a venit tăcut,
Ca-n fiecare seară,
Mersul agale, tălpile-i goale,
Privirea-i stinsă,
plină de jale.
Cu inima-i rănită,
a dispărut din a mea cale.    
și l-am strigat...
și am urlat:
Nici mâine nu vine,
nici el nu apare,
cu doruri senine!
l-am căutat...
Nu vine și, mai ales, nu pleacă.
Nu trece și nici nu rămâne.
Trăiește cu mine, prin mine, în mine.
Așa e mereu.
Miros de uitare sub cerul de lacrimi,
Iubiri înecate într-o mare de patimi.


     Ca un puzzle din 2 piese

     Am…
Cutia Pandorei ce poartă scrijelit pe ea un cod
Ce duce spre un viitor incert, legat cu nod.
Acuarele monocolore ce-mi pictează viaţa
Albe, negre şi reci ca gheaţa.
O cicatrice cu resturile unui naufragiu
Gravată cu al inimii sufragiu.

     Am…
O toamnă ce vine sub formă de nostalgie
Un timp ce nu ţine cu mine o veşnicie
Întunerciul ce-mi ghidează paşii
Dar vegheați atent de aştrii.

     Am…
Frică
De fantomele ce dorm mereu lângă mine,
Că nu ştiu dacă voi mai deschide ochii mâine.
De furtuna amintirilor ce adună tot
Apărută dintr-odată şi fără antidot.

     Am…
Un milion
De cuvinte ce au nevoie de ochii tăi
Pentru a fi auzite peste mări şi văi.
De priviri oarbe ce tânjesc să te vadă
De mângâieri ce-mi cântă o aubadă
şi un mesaj
Cerându-ţi un te iubesc
Şi-un sărut nebunesc.

     Am..
Un război nesfârşit cu tine
Şi o pace de semnat mâine.
Un puzzle din 2 piese
Şi nici o idee ce să fac cu cele deja alese.

     Nu mai am…
Certitudinea că-l voi rezolva vreodată,
Căci totul se termină de-ndată.

Corina Savu


Dă-mi!

Dă-mi mâna ta
Să-ngrop în ea speranța mea
Și tremurul mâinii mele
Să atingă calmul pielii tale.

Dă-mi pieptul tău
Și lasă-mă să-mi culc acolo
Iubirea călău
Ce a trecut de graniță, dincolo.

Dă-mi visul tău
Să-mi încălzească noaptea.
Și-am să te țin sub pleoapa mea
Să te păzesc de gândul rău.

Dă-mi lacrimile tale,
Otravă, să le beau
Să nu mai simt,
Dar să nu te uit.

Dă-mi dorurile ce le strângi în suflet
Să construim din ele scuturi
Să umplem inima cu fluturi
Să ne-apărm de tunet.

Dă-mi, dar ce să mai îmi dai,
Când tu din toate astea
Nimic nu vrei să-mi dai?!



De rămas bun...

Suflet,
Număr secunde,
Ce nu știu dacă vor să treacă sau să mai stea.
Poate că nu e vina lor, ci a mea.
Le-am oferit cadou cuiva ce nu le-a vrut
Și-acum le caut în zadar, chiar și-n trecut.
Azi plouă cu gri...
Of, e atât de mult gri!
Că parcă nici nu te mai simt,
Dar sfârșitul e aproape, presimt.
Aud păsari cântând în amurg
Simt în inimă un vuiet prelung,
Cad cioburi peste șoapte
Le aud până departe-n noapte.
Suflet,
Mă sting....
Nu vezi aripile care mi se frâng?
Nu vezi paloarea obrazului supt?
Nu auzi un zgomot întrerupt?
Nu ghicești focul ce arde mocnit
sub tâmplele mele, la asfințit?
M-am dus,
De rămas bun,
De sus ți-am spus,
La indiferența ta-s imun.

Aripi smulseCorina Savu: S-a născut în orășelul Plopeni, județul Prahova, într-o zi de toamnă. Începuturile pasiunii pentru scris sunt undeva departe, prin școala generală, când făcea compuneri. În liceu a urmat un jurnal de călătorie despre Egipt, pe care încă îl mai păstrează. Înainte de crearea romanului Aripi smulse, a început un roman pe site-ul Funny Fantasy, intitulat O inimă…, două vieți. De aici a început adevărata călătorie a scrisului. În paralel cu romanul de pe forum a început să își contureze personajele și să construiască lumea romanului Aripi smulse, un roman în două volume. După publicarea lui au urmat colaborări pentru antologii naționale: Cuplul, în căutarea paradisului pierdut și Jurnal de călătorie. Scrisul nu are frontiere și a ajuns, cu infinită emoție, să câștige un loc într-o antologie internațională, Nature 2016, care militează pentru salvarea planetei. Lucrarea se intitulează The Tears of Nature.

Pagină de facebook: Corina Savu - scriitor

Copyright © 2018 Corina Savu
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.


Niciun comentariu

Un produs Blogger.